PROGRAME DE CERCETARE

2014

Program de cercetare nr. 1: Intelectualii și societatea transilvană în epoca modernă, responsabil: prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, cercetător ştiinţific principal, gr. I

Capitolul: Intelectualii: ideologii și destin politic, din cadrul proiectului general de cercetare Intelectualii și societatea transilvană în epoca modernă pleacă de la premiza că intelectualii s-au aflat la originea marilor curente ideologice al secolelor al XIX-lea și al XX-lea, romantismul, liberalismul, socialismul, naționalismul etc. Intelectualii, așa cum arată Paul Bénichou, au fost interpreții epocii, „profeții” timpurilor viitoare, au fost în mișcările de emancipare politică, națională sau socială, ca purtători de cuvânt sau ca agenți de mobilizare, chiar liderii unor partide politice, de orientare democratică sau totalitară. În cercetarea noastră, prin „intelectuali” am definit categoria socială formată din oameni de știință, oameni de litere, medici, avocați, profesori, preoți, ingineri cu funcții publice, de asemenea ofițerii. Sunt categoriile sociale care s-au impus în societate începând cu secolul al XIX-lea, pe fondul trecerii de la vechea societate a ordinelor, dominată de valorile aristocratice și de ierarhii dictate de mărimea proprietăților, la o societate burgheză, dominată de valori meritocratice. Ca reper metodologic în definirea categoriei sociale de intelectuali, fără al absolutiza, am luat considerarea studiile. Educația are, printre multe alte roluri, și acela de selecție, clasificare și alocare a resurselor umane în societate. Învățământul superior, începând cu secolul al XIX-lea, a devenit o condiție importantă pentru promovarea individului pe scară socială, diploma universitară a devenit un mod de legitimare a individului în societate, a fi educat a devenit o cerință socială și era dovada unui orizont cultural.

În cazul Transilvaniei, în care societatea modernă s-a creat sub semnul etosului instruirii, intelectualii, proveniți în mare parte din clasa de mijloc, au fost, în parte, ideologii și oamenii politici ai epocii moderne. Potrivit eruditului nobil francez Antoine Louis Claude Destutt de Tracy, ideologia reprezintă știința necesară îmbunătățirii condiției sociale și politice a oamenilor. Ca urmare, intelectualii, categoria socială capabilă să surprindă contradicțiile sociale și politice, au fost primii care au imaginat soluții, au generat idei, care apoi s-au agregat teoretic în marile ideologii ale epocii moderne. Într-o asemenea ipoteză, prin proiectul Intelectualii: ideologii și destine politice, ne propunem să parcurgem perioada de o sută de ani, de la 1848 la 1948, din perspectiva asumării de către intelectuali a ideologiilor timpului și a implicării lor în viața politică. Concret, proiectul va avea următoarele capitole:

- Receptarea operei filozofilor germani Kant, Fichte și Herder și nașterea ideologiei naționale în Transilvania;

- Intelectualii și proiectele naționale la 1848;

- Liberalismul și mișcările politico-naționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

- Intelectualii și proiectele de reformare a monarhiei austro-ungare;

- Intelectualii în presa vremii, ziare, reviste și construcția națiunii;

- Intelectualii și ideologiile postromantismului est-european;

- Intelectualii și socialismul;

- Intelectualii și problema evreică;

- Intelectualii între modernism și tradiționalism;

- Secolul extremelor și intelectualii români din perioada interbelică.

2013

Program de cercetare nr. 1: Intelectualii și societatea transilvană în epoca modernă, responsabil: prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, cercetător ştiinţific principal, gr. I

Capitolul: Secolul al XIX-lea și idealul educațional în societatea transilvană

Studiul pleacă de la premiza că secolul al XIX-lea a fost perioada maximei încrederi a oamenilor în cultură. Pe fondul declinului fostelor profesii și ierarhii (armata, carierele ecleziastice), a consacrării societății meritocratice, statul și comunitățile au alocat o importanță tot mai mare culturii și educației. Pentru societate transilvană, ca de altfel pentru toate regiunile mai puțin dezvoltate ale Europei, educația și cultura au reprezentat principalele căi de ascensiune socială sau de menținere a statutului în comparație cu vechea aristocrație. În Europa Centrală societatea modernă s-a născut ca un proces declanșat de la vârf, josefinismul guvernamental fiind elocvent în acest sens, promovând acel etos al instruirii care a dominat apoi întreg secol al XIX-lea. Astfel, etos-ul Europei Centrale, sub semnul căreia s-a derulat evoluție societății transilvane în secolul al XIX-lea, rezultat al unei combinații de elemente romantice și luministe, a postulat echivalența dintre progresul individual și de grup și accesul la informație, la educație, la cultură. Idealul educațional s-a adresat întregii societăți, a dominat toate programele politice și culturale, mai ales după anul 1848. În acest ideal s-au regăsit toate categoriile sociale și toate grupurile etnice. Educația a devenit modul de legitimare a indivizilor și a comunităților naționale.

2012

Program de cercetare nr. 1: Intelectualii și societatea transilvană în epoca modernă, responsabil: prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, cercetător ştiinţific principal, gr. I

Capitolul: Renașterea universitară și expansiunea categoriilor intelectuale în secolul al XIX-lea

Proiectul pornește de la premisa că secolul al XIX-lea a reprezentat una dintre cele mai strălucite perioade din cultura europeană, atunci au apărut marile mișcări filosofice, literare și politice (romantismul, socialismul, liberalismul, naționalismul etc.) care s-au aflat la originea marilor transformări din perioada contemporană. În secolul al XIX-lea, intelectualii în sensul restrâns de creatori, au ocupat un rol excepțional, ei au fost interpreții spiritului epocii și profeții timpurilor viitoare.

Intelectualii au fost prezenți în mișcările de emancipare politică, națională sau socială. Rolul lor a crescut pe fondul reformelor administrative și declinul anumitor profesii (armată, carierele ecleziastice) și afirmării unor noi profesii, avocați, medici, profesori, ingineri.

Principala cale de ascensiune socială în rândul categoriilor intelectuale a reprezentat-o instruirea universitară. A crescut, ca urmare, numărul universităților în întreaga Europă, circa 250 la mijlocul secolului al XIX-lea. În Transilvania, ca provincie a Imperiului dunărean, funcționau 3 academii de drept iar din 1872 o universitate la Cluj. În Regat au luat naștere Universitățile de la Iași și București. Dar, o mare parte a intelectualității s-a format în Universitățile din Europa Centrală și de Vest.

2011

Program de cercetare nr. 1: Dicţionar biografic al personalităţilor din Transilvania, responsabil: prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, cercetător ştiinţific principal, gr. I;

2011

Program de cercetare nr. 1: Dicţionar biografic al personalităţilor din Transilvania, responsabil: prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, cercetător ştiinţific principal, gr. I.

2009-2010

Program de cercetare nr. 1: Dicţionar biografic al personalităţilor din Transilvania, responsabil: prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, cercetător ştiinţific principal, gr. I;

2008-2009

Program de cercetare nr. 1: Dicţionar biografic al personalităţilor din Transilvania, responsabil: prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, cercetător ştiinţific principal, gr. I;

2007-2008

Program de cercetare nr. 1: Dicţionar biografic al personalităţilor din Transilvania, responsabil: dr. Ioan Chiorean, cercetător ştiinţific principal, gr. I;

Program de cercetare nr. 2: Antichitatea târzie, responsabil: conf. univ. dr. Adrian Husar, cercetător ştiinţific gr. II;

2006-2007

Program de cercetare nr. 1: Dicţionar biografic al personalităţilor din Transilvania, responsabil: dr. Grigore Ploeşteanu, cercetător ştiinţific principal, gr. I;

Program de cercetare nr. 2: Antichitatea târzie, responsabil: conf. univ. dr. Adrian Husar, cercetător ştiinţific gr. II;

2005-2006

Program de cercetare nr. 1: Dicţionar biografic al personalităţilor din Transilvania, responsabil: dr. Grigore Ploeşteanu, cercetător ştiinţific principal, gr. I;

Program de cercetare nr. 2: Antichitatea târzie, responsabil: conf. univ. dr. Adrian Husar, cercetător ştiinţific gr. II;

2004-2005

Program de cercetare nr. 1: Dicţionar biografic al personalităţilor din Transilvania, responsabil: dr. Grigore Ploeşteanu, cercetător ştiinţific principal, gr. I.;

Program de cercetare nr. 2: Antichitatea târzie, responsabil: conf. univ. dr. Adrian Husar, cercetător ştiinţific gr. II;

Program de cercetare nr. 3: Intelectualitatea în istoria modernă a Transilvaniei, responsabil: dr. Ioan Chiorean, cercetător ştiinţific principal gr.I

Programul nr. 4: Identităţi etnice, confesionale şi de gen în spaţiul românesc în secolele XVII-XVIII, responsabil: Corina Teodor cerc. şt. III.

2002-2005

Programul de cercetare al colectivului de filologie (Dr. Carmen Andraş, Dr. Nicoleta Sălcudeanu şi Olosz Katalin) nr. 1: Dicţionarul General al Literaturii Române, sub coordonarea Academiei Române.